Autoévaluation pour l’expression orale

Deoarece multor studenți le este teamă de evaluarea expresiei orale (a felului în care ei se exprimă în comunicarea orală), m-am gândit să scriu acest post pentru a clarifica cum anume are loc evaluarea (după ce criterii) şi cum, fiind conştienţi de acest lucru, puteţi să lucraţi în autonomie în vederea îmbunătăţirii competenţei de comunicare orală.
În rândurile care urmează vă propun un exerciţiu care poate fi făcut de oricine, independent, în confortul propriului birou.

Iată etapele unui asemenea demers: 

1. înregistrarea unui scurt monolog

2. ascultarea înregistrării

3. luarea unor decizii în privinţa ameliorării producţiei

4. înregistrarea nouă a mesajului încorporând “îmbunătăţirile” la care v-aţi gândit

Astfel, la sfârşitul exerciţiului ar trebui să dispuneţi de trei înregistrări: prima încercare (I), reflecţiile şi ceea ce intenţionaţi să îmbunătăţiţi (anumite cuvinte, expresii, schimbarea construcţiei frazei – II) şi a doua încercare de expresie orală (III).

Care ar fi criteriile pentru evaluarea producţiei orale? Sunt sigură că vă puteţi gândi la:

  • fluenţă (flexibilitatea de care daţi dovadă, utilizarea de diverse structuri gramaticale – foarte importantă, începând cu nivelul B2)
  • acurateţe – practic corectitudinea discursului
  • pronunţie
  • intonaţie
  • vocabular (o gamă largă de cuvinte şi expresii corespunzătoare temei şi pertinenţa lor, folosirea lor în mod adecvat în funcţie de registrul cerut: standard, formal sau familiar)
  • organizare a discursului (structura – începerea şi finalizarea discursului într-o manieră adecvată – şi argumentele – faptul că ideile emise sunt susţinute de exemple pertinente).

Mulţi studenţi îşi imaginează că rapiditatea debitului verbal este o componentă a exprimării fluente. Însă, exprimarea într-o limbă străină ar trebui mai degrabă să curgă lin şi să aibă întotdeauna ca scop inteligibilitatea.

Acum, că am lansat provocarea, vă voi lăsa să digeraţi propunerea şi implicaţiile ei, pentru ca mâine să primiţi exerciţiul concret.

Apprendre une autre langue est un peu comme devenir quelqu’un d’autre   Haruki Murakami

Advertisements

Dezvoltarea personală și învățarea unei limbi străine II

Ce înseamnă să fii competent? Să fii capabil, adică să ştii (să cunoşti), să poţi să faci, să ai şi atitudinea potrivită. Dacă oricare dintre aceste componente lipseşte, atunci nu putem spune că cineva este într-adevăr, competent. Este valabil pentru orice meserie.

Astfel ajungem la definiţia competenţei – Ea are 3 componente: Les SAVOIR (cunoştinţele), les SAVOIR-FAIRE (abilităţile) et les SAVOIR-VIVRE (atitudinile).

Iată de ce atunci când înveţi o limbă străină poţi acumula enorm de multe cunoştinţe (liste, carneţele cu cuvinte, fişe de gramatică). Însă, dacă nu reușești să le pui în practică (să poţi saluta şi purta o conversaţie banală sau să poţi de exemplu scrie o invitaţie), totul este cam în van.

Şi iată de ce dacă lucrezi cu un copilaş mai degrabă pe dezvoltarea unei atitudini potrivite (J’ADORE LE FRANCAIS ) conectându-te cu el, nu este o pierdere de vreme.

Mulţi studenţi, chiar şi adulţi, preferă cunoştinţele (predarea aceea sub forma unei prelegeri) – este mai sigur, e un cadru foarte bine definit, nu se iese din zona de confort, nu este nevoie să descoperi singur regula, să te avânţi în a spune ceva înfruntând teama de greşeală. Cineva (autoritatea supremă aka profesorul) îţi livrează cunoştinţele. Deoarece, în degringolada de astăzi, puţini găsesc timpul în a studia acasă şi a exersa în clasă (classe renversée : https://fr.wikipedia.org/wiki/Classe_invers%C3%A9e )

Este dificil, cum spuneam, chiar şi pentru unii adulţi să aibă răbdare, să îşi exprime autentic aşteptările, să le confrunte cu obiectivele cursului, să formuleze scopuri pentru sine, să treacă prin analiza nevoilor. Tot datorită timpului – li se pare efectiv că îl pierd. Ar putea în timpul acesta să primească!!! nişte informaţii preţioase (cunoştinţe).

Eu cred că şi adulţii au nevoie de lucrul pe SAVOIR-VIVRE, pe încetinirea “învăţării” şi pe accentuarea reflecţiei asupra acesteia, pe această analiză a propriilor nevoi care poate dura, da, chiar şi 2 ore; pe ancorarea în dezvoltarea acestei competenţe adiacente “a învăţa să înveţi”, pe dezvoltarea culturii de autoevaluare în funcţie de standarde fixate şi nu prin comparaţie cu altcineva sau prin notarea de către profesor. Acest lucru presupune cunoaşterea şi înţelegerea standardelor: acestea sunt definite în CECRL (Cadre européen commun de référence pour les langues – est un document publié par le Conseil de l’Europe en 2001, qui définit des niveaux de maîtrise d’une langue étrangère en fonction de savoir-faire dans différents domaines de compétence).

De aceea, rolul unui profesor nu este de a livra cunoştinţe, nici măcar de a inventa situaţii în care aceste cunoştinţe pot fi puse în valoare. Astăzi există numeroase cărţi cu materiale audio, canale youtube sau vloguri, exerciţii autocorective, muzică, toate numai la un click distanţă. Rolul profesorului, aşa cum am ajuns să îl văd eu, este de a stabili cadrul, de a ghida învăţarea în funcţie de nevoile cursantului de a-l susţine în explorarea proprie, de a seta aşteptări realiste.

Deşi mulţi cursanţi îşi doresc să “ajungă” la B2 sau C1, puţini înţeleg cantitatea de efort, mai ales individual, ce este nevoie să fie depusă.

Practic, pentru fiecare nivel este necesar următorul timp:

  • pentru atingere A1 (Niveau Introductif ou Découverte) între 60 şi 100 ore efectiv Mots clés : questions simples, environnement proche et familier
  • pentru atingere A2 (Niveau Intermédiaire ou de Survie) între 160 şi 200 ore Mots clés : descriptions, conversations simples
  • pentru atingere B1 (Niveau Seuil) între 360 şi 400 ore Mots clés : début d’autonomie ; se débrouiller, exprimer son opinion
  • pentru atingere B2 (Niveau Avancé ou Indépendant) între 560 şi 650 ore Mots clés : compréhension courante et capacité à converser ; émettre un avis, soutenir systématiquement une argumentation
  • pentru atingere C1 (Niveau Autonome) între 810 şi 950 ore Mots clés  : s’exprimer spontanément et couramment, assez bonne maîtrise pour un usage régulier dans des contextes de difficulté raisonnable
  • pentru atingere C2 (Niveau Maîtrise) între 1060 şi 1200 ore Mots clés : comprendre sans effort, s’exprimer spontanément.

Să ne imaginăm că un student face meditaţii: 2 ore pe săptămână, fără nici un lucru individual, presupunând că pe parcursul unui an nu lipseşte de la nici o şedinţă, el acumulează aproximativ 100 de ore, necesar să atingă A1 dacă a fost începător complet sau să treacă maxim la un nivel superior. De aceea, dragi studenţi, este important ca orice faceţi, să vă înconjuraţi de limba pe care doriţi să o învăţaţi: chiar dacă nu faceţi exerciţii sau teme, ascultaţi muzică, ascultaţi radio, uitaţi-vă la filme, inventaţi voi oportunităţi de a o practica, asumaţi-vă un rol cât mai activ în a învăţa.

A étudier:

https://fr.wikipedia.org/wiki/Cadre_europ%C3%A9en_commun_de_r%C3%A9f%C3%A9rence_pour_les_langues#Modèle_des_compétences

C’est ainsi que j’ ai decouvert qu’il ne suffisait pas d’avoir le titre de directeur et que le savoir et le savoir faire, n’étaient pas, eux non plus; suffisants. Il fallait en plus et en abondance, un SAVOIR ETRE, un SAVOIR CREER, un SAVOIR DEVENIR. Et SAVOIR ETRE, SAVOIR CREER, SAVOIR DEVENIR, passent par la capacité à proposer des communications vivantes.

Jacques Salomé – Passeurs de vies

Dezvoltarea personală și învățarea unei limbi străine I

Pentru mine, la început, dezvoltarea personală suna ca un clișeu. Am asimilat vrând nevrând foarte multe concepte: de la învățare non-formală la stiluri de învățare, de la ciclul lui Kolb la piramida de nevoi, de la mentorat la comunicare non-violentă. Despre unele am auzit în facultate, pe altele le-am întâlnit în proiectele europene în care am lucrat, pe altele am fost nevoită să le explic tinerilor.

Îmi place foarte mult să citesc și să aflu lucruri, însă până când acestea se așează – durează ceva timp. Cred că atunci când tot repeți ceva, sub diferite alte forme, când te gândești la acel lucru și mai ales când încerci să îl explici, începi să priveşti spre adevăr. Lucrând cu mine însămi, mi-am clarificat mai multe lucruri şi am ales să le împărtășesc deoarece acum văd mult mai multe conexiuni cu învăţarea unei limbi străine.

În primul rând, Comisia Europeană vorbeşte despre 8 competenţe pe care o persoană şi le poate dezvolta:

  • 1. Comunicarea în limba maternă – Communication dans la langue maternelle: la faculté d’exprimer et d’interpréter des concepts, pensées, sentiments, faits et opinions à la fois oralement et par écrit;
  • 2. Comunicarea într-o limbă străină – Communication en langues étrangères: la faculté décrite au point précédent, à laquelle s’ajoutent des compétences de médiation (résumer, paraphraser, interpréter ou traduire) et de compréhension des autres cultures;
  • 3. Competenţe matematice, în ştiinţă şi tehnologie – Compétences en mathématiques ainsi qu’en sciences et technologies: une maîtrise solide du calcul, la compréhension du monde, de la nature et la faculté d’appliquer les connaissances et les technologies aux besoins de l’homme (comme la médecine, le transport ou la communication);
  • 4. Competenţe digitale – Compétence numérique*: l’usage sûr et critique des technologies de l’information et de la communication au travail, dans les loisirs et dans la communication;
  • 5. A învăţa să înveţi – Apprendre à apprendre: l’aptitude à gérer efficacement soi-même son apprentissage, à la fois de manière individuelle et en groupe;
  • 6. Competenţe sociale şi civice – Compétences sociales et civiques: l’aptitude à participer de manière efficace et constructive à la vie sociale et professionnelle et à s’engager dans une participation civique active et démocratique, notamment dans des sociétés de plus en plus diversifiées;
  • 7. Spiritul de iniţiativă şi de antreprenoriat – Esprit d’initiative et d’entreprise: l’aptitude à passer des idées aux actes par la créativité, l’innovation et une prise de risques, ainsi que la capacité de programmer et de gérer des projets;
  • 8. Expresia culturală: Sensibilité et expression culturelles: l’appréciation de l’importance de l’expression créatrice d’idées, d’expériences et d’émotions sous diverses formes, dont la musique, les arts du spectacle, la littérature et les arts visuels.

*Attention! Cuvântul digital se traduce în franceză prin NUMERIQUE

Mulţi tineri află despre aceste competenţe în cadrul proiectelor de voluntariat. În special, voluntariatul în străinătate, program susţinut de Comisia Europeană prin ERASMUS+ (Service Europeen de Volontariat, Echanges de Jeunes) oferă oricărui tânăr posibilitatea finalizării voluntariatului printr-un certificat în care sunt descrise aceste competenţe.

Dar ceea ce este important, este faptul că orice om, la orice vârstă, mereu, îşi dezvoltă aceste competenţe. Dificultatea vine din faptul că nu ne oprim cu adevărat să reflectăm asupra unei experienţe zilnice. Mi-aş dori ca mult mai mulţi oameni să pornească în această conştientizare (prise de conscience) pentru a înţelege procesul de învăţare pe tot parcursul vieţii (Apprentissage tout le long de la vie)

J’aurais voulu être professeur de vie. J’aurais appris aux enfants, aux adultes aussi, tout ce qui n’est pas écrit dans les livres.
Je leur aurais appris les choses délicates de la vie :qu’un amour entretenu ne s’use pas, que la seule liberté qui vaille la peine d’être vécue est la liberté d’être, qu’il est important de prendre le temps de regarder la fuite ou l’immobilité d’un nuage, de suivre le vol d’un oiseau, de se laisse surprendre par l’infini des choses de la vie.
Qu’il est important d’apprendre à s’aimer, à se respecter, à se définir.
Qu’il est encore plus important de ne pas se laisser enfermer dans les jugements, de résister aux rumeurs, de ne pas se laisser polluer par les messages toxiques qui peuvent venir de ceux qui prétendent nous aimer ou mieux savoir pour nous.
De ne pas se laisser entraîner par les idées toutes faites, par les modes, ou immobiliser par les conditionnements qui tentent de s’imposer à nous.
J’aurais essayé de leur apprendre à remettre en cause leurs croyances quand elles sont devenues des certitudes terroristes,
pour laisser plus de place à l’imprévisible de la vie.


Jacques Salomé – “N’oublie pas l’éternité” – Albin Michel 2005

D’accord ou pas d’accord ?

Comment demander l’avis de quelqu’un et comment exprimer son opinion – actes de langage tellement nécessaires lors d’une conversation.

Astuce pour les étudiants – développer son expression orale: Lisez les colonnes et pour chaque fois que vous avez l’occasion de parler en français, efforcez-vous à utiliser au moins 2 modalités differentes (par exemple pour la première conversation: 1 J’aimerais avoir ton avis et 2 Qu’en penses-tu? )

iulia1

Accord et désaccord:

accord1

Plusieurs expressions:

demanderl-opinion

Crédit: Edito (Didier)

Il faut se méfier des opinions extrêmes, il y a toujours quelque chose à en rabattre.
Citation de Pierre-Jules Stahl ; Les pensées et réflexions diverses (1841)

Concours Dix moi dix mots

Iată și lansarea oficială a concursului francofon intern Dix moi dix mots (Spune-mi 10 cuvinte)

Cuvintele de anul acesta au fost: en  France « chafouin » (persoană cu un chip șiret) et « fada»(persoană puțin într-o ureche), au Québec «poudrerie » (zăpadă imprăștiată de vânt) et « dépanneur » (magazin de cartier), en Belgique  « lumerotte »(lumină slabă/dovleac de Halloween) et « dracher »(a ploua torențial), en Suisse «ristrette» (cafea tare) et « vigousse »(viguros, în forță)en Haïti  «  tap-tap » (autobuz colorat)et au Congo « champagné »(persoană cu influență)

Iată desenele într-o ordine aleatorie. Ele pot fi votate pe https://www.facebook.com/fundatiachanceforlife/

Vă rugăm să îi susțineți pe copii printr-un vot/comentariu.

5 mots de la francophonie.jpg

1) 5 Mots de la francophonie

Fada.jpg

2) Fada

La poudrerie.jpg

3) La poudrerie

Le cafe renverse (1).jpg

4) Le café renversé

Lumerotte Jolie.jpg

5) Lumerotte Jolie

Lumerotte.jpg

6) Lumerotte

Poudrerie, une belle journee d'hiver.jpg

7) Poudrerie, une belle journée d’hiver

Un monde bizarre.jpg

8) Un monde bizarre

Un Quardier en Haiti (Tap-Tap) (2).jpg

9) Un quartier en Haiti (Tap-Tap)

Vă mulțumim pentru implicare și vă așteptăm pe facebook 😉

“Voter c’est écrire l’Histoire.”

Les dix mots de la francophonie

Aujourd’hui j’ai la peche, ce bine ne-am simțit. Am început în această săptămână sărbătorirea Francofoniei.
bluza1

Am avut parte de câteva delicii culinare cu care ne-am bucurat spiritul de gourmands: du fromage, du gateau, de la champagne, des baguettes, du chocolat et des croissants.Ne-am bucurat că anul acesta, spre deosebire de anul trecut când nici nu am vrut să auzim de brânza Camembert, câțiva copii au vrut să guste și chiar au fost plăcut impresionți.

mancare2

Apoi, ne-am jucat cu cele 10 cuvinte din acest an. Le-am descoperit, încercând să le pronunțăm mai întâi:

cuvinte4

Iar apoi am căutat pe hartă țările francofone unde se folosesc aceste cuvinte:

harta5

Nu în cele din urmă, ne-am apucat să reprezentăm cuvintele pentru a participa la concursul “Dis-moi dix mots… en langue(s) française(s)” édition 2016 http://arpf-bucarest.blogspot.ro/

desene3

Mai avem de lucru, însă de abia așteptăm.

“Que serait la francophonie si personne ne parlait français ?”

 

Forme geometrice

Un pătrat am sa așez

pizap.com1Pe un colț de masă.
Pun deasupra un triunghi,
Și-am facut o casă.
 Casei ce-i lipsește
-Știu ce îi lipsește!
Din dreptunghi chiar ușă-i pun,
…Și două ferestre.
 Din pătrate le-am făcut,
 Iar lângă intrare,
Pun un cerc și-un alt dreptunghi,
Un copac în floare.

Astfel ne-am jucat noi cu formele geometrice:

DSCN2094.JPG

Cu ajutorul șabloanelor am făcut copaci, flori și case:

DSCN2098

A trebuit să vorbim între noi, să învățăm să cerem frumos și să așteptăm (căci șabloanele erau mai puține). Iată rezultatul:

pizap.com2

La géométrie n’est pas faite pour être apprise, elle est faite pour être utilisée.